În ultimul an și jumătate prețul petrolului a scăzut cu aproape 70% pe fondul creșterii producției și stocurilor curente de energie. Acest lucru a condus la o volatilitate excesivă pe piețele financiare internaționale, afectând în mod special economiile marilor producători de petrol. Se pare că impactul prețului petrolului este așa de mare încât noua generație tânără de saudiți va trebui să-și găsească un loc de muncă.
Marțea trecută patru dintre cei mai mari producători de petrol – Rusia, Arabia Saudită, Venezuela și Qatar – au propus un acord de limitare a ofertei globale de țiței prin reducerea producției. Anunțul este important pentru că este pentru prima oară în mai mult de o decadă când membrii OPEC – cartelul țărilor producătoare de petrol, Arabia Saudită, Venezuela și Qatar, plus un stat non-membru important, în acest caz Rusia – au căzut de acord să reducă producția. Singura problemă este reprezentată de faptul că ceilalți mari exportatori trebuie să accepte la rândul lor acest acord.
Planul a avut scepticii lui, inclusiv cei ce au considerat că părțile semnatare vor încerca să trișeze această înțelegere oricum. Însă, doar la câteva ore după ce acest acord a ajuns în presă, Mehdi Asali, reprezentantul Iranului în cadrul OPEC, țară ce posedă a patra rezervă mondială de petrol, a respins acest acord ca fiind „ilogic”.
„Atunci când Iranul se afla sub regimul sanțiunilor economice impuse de Vest, unele țări au mărit producția ceea ce a dus scăderea prețului. Cum se pot aștepta ei ca Iranul să coopereze acum și să suporte aceste costuri?” a declarat acesta pentru un ziar local.
Începând cu anul 2012, Iranul a fost supus unui regim de sanțiuni economice drastice ca răspuns la dezvoltarea unui program nuclear. Capacitatea țării de a exporta petrol în acești ani a fost afectată sever, ceea ce a dus la efecte negative importante asupra economiei. Acum când în urma acordului politic de renunțare la programul nuclear sancțiunile au fost ridicate, Iranul își propune să revină la cotele de producție de dinainte de anul 2012.
Ministrul iranian al petrolului a lipsit de la întâlnirile unde acest acord a fost semnat, și acum cei patru semnatari încearcă să convingă Teheranul să fie parte la acestă înțelegere. Miercuri, Bijan Zanganeh, Ministrul Petrolului din Iran, a declarat că ei salută o posibilă înghețare a producției, dar că nu va angaja Iranul la o strategie de reducere a propriei producții.
Nu este clar care va fi impactul acestei tăieri a producției, din moment ce, conform acestui acord, cei patru mari producători s-au angajat la o reducere a producției la nivelul lunii ianuarie 2016. Problema vine din faptul că este clar, de mai multe luni, că piața este supra-saturată cu petrol – unul din motivele scăderii prețului țițeiului. Dacă în anul 2008 prețul acestuia ajunsese și la 147$ pe baril, acum este doar puțin peste 30$.
Între timp, și Irakul, un alt stat care încearcă să ajungă la un nivel de producție adecvat cu rezervele sale după mulți ani de conflict intern, pare să nu dorească să adere la acest acord. Ceea ce face posibil ca cei care-și doresc o creștere a prețului petrolului în urma acestei strategii să fie până la urmă dezamăgiți.
Sursa: The Atlantic
