Budapesta oferă clarificări inițiale, urmând decizia Ungariei de a impiedica următoarea etapă a ajutorului militar din afara bugetului UE destinat Ucrainei

75

• Ungaria a oprit ultima plată a sprijinului militar către Ucraina prin intermediul Facilității Europene pentru Pace (EPF), așa cum a fost confirmat de purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar, potrivit Reuters.

Detalii despre Fondul European pentru Pace

• Fondul European pentru Pace, un instrument extrabugetar creat în 2021, are rolul de a îmbunătăți capacitatea UE de a preveni conflictele și de a consolida securitatea internațională, cu un buget total de opt miliarde de euro.

Motivele blocajului financiar

• Guvernul Ungariei nu este de acord cu utilizarea EPF exclusiv în beneficiul Ucrainei, deoarece aceasta restricționează posibilitatea de a aloca resurse suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii, așa cum a declarat biroul purtătorului de cuvânt al guvernului Ungariei într-o declarație pentru Reuters.

O acuzație de parțialitate

• Conform agenției italiene ANSA, aceasta ar fi fost cea de-a opta tranșă acordată Ucrainei din EPF, o sumă de 500 de milioane de euro care trebuia să fie plătită pe 22 mai. Ungaria a blocat această decizie, solicitând „garanții” că EPF nu va fi utilizat doar pentru a susține Ucraina în viitor.

Alte posibile destinații ale fondurilor

• Purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar a subliniat că fondurile EPF ar putea fi folosite și în alte regiuni, cum ar fi Balcanii și Africa de Nord.

Poziția Ungariei

• Ungaria a refuzat să furnizeze echipament militar Ucrainei, țară invadată de forțele rusești în februarie 2022, și a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei, care necesită aprobarea unanimită a tuturor celor 27 de țări membre UE.

În conflict cu Bruxelles-ul

• Ungaria se află într-o dispută cu Bruxelles-ul, întrucât blocul comunitar a suspendat fondurile de redresare până când guvernul naționalist maghiar va implementa reforme pentru a îmbunătăți independența justiției și a combate corupția. Premierul Viktor Orban, la putere din 2010, a intrat în conflict cu UE, mai ales cu Comisia Europeană, după ce Budapesta a limitat drepturile migranților și a intensificat controlul statului asupra organizațiilor neguvernamentale, a instituțiilor de învățământ, a presei și a instanțelor.