- Președintele PSD, Marcel Ciolacu, propune o reconsiderare a actualelor sporuri salariale.
- Ciolacu sugerează că în legea viitoare a salarizării, sporurile să fie integrate în salariul de bază.
- Se lucrează la o nouă lege a salarizării, care ar putea limita procentul de sporuri salariale la 20%.
Reevaluarea sporurilor salariale propusă de Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a exprimat necesitatea de a renunța la sistemul actual de sporuri salariale. Acesta susține că, în viitoarea lege a salarizării, sporurile ar trebui integrate direct în salariul de bază.
Ciolacu a explicat: „Nu sunt un susținător al sistemului de sporuri, vreau ca în cadrul coaliției să ne asumăm faptul că, în legea viitoare a salarizării, acestea să nu mai existe ca entități separate. Ar trebui integrate în salariul de bază, eliminând astfel această „inovație” românească cu numeroase sporuri pentru care se poartă lupte în instanță, și care uneori sunt pierdute de către angajați sau angajatori. Sporuri vor exista doar pentru cei care lucrează în ture, cei care nu pot absenta de la locul de muncă și vor exista anumite componente.”
Există o varietate de sporuri pe care le primesc angajații la stat. Unii dintre aceștia, cum ar fi cei din domeniile sănătății și apărării, merită aceste sporuri, iar în unele cazuri acestea ar putea fi justificate și pentru profesori. În alte situații, însă, justificarea acordării acestora ridică semne de întrebare.
Unul dintre cele mai cunoscute sporuri este cel pentru „condiții vătămătoare” de 15%, acordat tuturor angajaților din ministere sau instituții finanțate integral de stat. Acesta este justificat pe motivul că antenele amplasate pe clădiri pot afecta sănătatea angajaților.
Reforma legii salarizării în dezbatere
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat recent că niciun salariu în plată nu va depăși salariul președintelui și că, conform noii legi a salarizării, niciun spor pentru angajații de la buget nu va depăși 20%. Se lucrează la trei variante de anexe pentru această lege, conform hotnews.ro.
Sporurile pentru angajații din instituțiile publice
Ca regulă generală, personalul încadrat în autoritățile și instituțiile publice care sunt finanțate integral din venituri proprii beneficiază de sporuri suplimentare pentru condiții de muncă. Aceste sporuri includ:
- Un spor de până la 10% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare.
- Un spor de până la 15% din salariul de bază pentru condiții grele de muncă.
- Un spor de până la 20% din salariul de bază pentru persoanele care lucrează în zone izolate sau unde recrutarea de personal este dificilă.
- Un spor de până la 15% din salariul de bază pentru consemn la domiciliu.
- Un spor de până la 20% din salariul de bază pentru siguranța navigației, siguranța feroviară, siguranța rutieră și siguranța aeronautică.
Funcționarii publici primesc, de asemenea, un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază. În plus, există și sporuri pentru muncă de noapte, suplimentare sau pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal și în zilele de sărbători legale.
Este demn de menționat faptul că legislația actuală a permis sporuri pentru suprasolicitare neuropsihică, de exemplu, acordate judecătorilor și procurorilor, sau sporuri de confidențialitate pentru angajații din instituțiile de securitate.
Divergențe privind reforma legii salarizării
Cu toate acestea, se pare că există divergențe în cadrul coaliției de guvernare în legătură cu această nouă lege a salarizării. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a afirmat că nu se poate susține că sporurile nu vor depăși 20%, întrucât acestea sunt reglementate de legislație. Ea a adăugat că „avem nevoie de o viziune unitară asupra viitoarei legi a salarizării, deoarece trebuie să se țină cont de situația angajaților din toate domeniile”.
Cu toate acestea, reevaluarea sporurilor salariale și propunerea de a le include în salariul de bază reflectă nevoia de a aduce o mai mare claritate și predictibilitate în sistemul de salarizare din sectorul public. Acest lucru ar putea, de asemenea, să ajute la îmbunătățirea satisfacției și motivării angajaților, consolidând în același timp credibilitatea sistemului de recompense și a modului în care este perceput de public.
