Asociația Pro Consumatori (APC) a realizat recent un studiu alimentar în cazul a două produse des folosite în bucătărie în perioada sărbătorilor. Astfel, au fost analizate 17 tipuri de maioneză și 34 de tipuri de muștar, achiziționate din marile centre comerciale din țară. Ce s-a descoperit în conținutul acestora și care sunt principalele ingrediente dăunătoare pentru sănătate?
Dintre cele 17 feluri de maioneză, niciunul nu respectă reţeta tradițională a acesteia, anunță APC.
În maioneza din comerț s-au descoperit 11 aditivi alimentari printre care acid citric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acesulfam de potasiu, gumă de xantan, gumă de guar, arome, butilhidroxitoluen (BHT), butilhidroxianisol (BHA), aromă de muştar şi acid lactic.
La 65% dintre aceste produse analizate s-a folosit gumă de xantan, o substanță obținută prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Consumul acesteia poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei. De asemenea, benzoatul de potasiu și sorbatul de sodiu, conservanți care pot produce alergii și iritații ale pielii, ochilor și mucoaselor s-au folosit în cazul a 59% din acestea. Mai mult de jumătate din sosurile de maioneză conțin acid citric, acidifiant ce distruge smalţul dentar și este dăunător pentru cei cu afecţiuni cardiovasculare sau renale.
"Maioneza tradițională are foarte puține ingrediente în comun cu maioneza industrială care este un amestec din apă, ulei de rapiță, amidon, acid citric, conservanți, EDTA( aditiv pentru menținerea culorii) și arome. Având în vedere compoziția acestui tip de produs nu recomandăm folosirea lui în alimentația destinată copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte APC.
Dacă aditivii alimentari sunt nelipsiți în compoziția maionezei, nici muștarul nu este mai prejos. În cele 34 de tipuri de muștar s-au identificat nouă aditivi și anume: acidul citric, benzoatul de sodiu, sorbatul de potasiu, acesulfamul de potasiu, guma de xantan, guma de guar, arome, disulfitul de potasiu și tartrazina.
Studiul a fost efectuat de o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. În cazul realizării studiului, obiectivele principale au fost analiza ingredientelor folosite pentru fabricarea acestor produse și identificarea aditivilor alimentari folosiți în compoziția lor, după cum se precizează și pe site-ul www.apc-romania.ro/.
Surse: www.apc-romania.ro, evz.ro, www.one.ro.
