Anul 2015 a fost un an productiv în ceea ce privește cercetarea arheologică și antropologică la nivel mondial, descoperirile reușind să uimească istoricii din întreaga lume.
Descoperirile din acest an au fost numeroase și variate, determinându-i pe cercetători să ridice noi întrebări legate de evoluția omului de-a lungul secolelor și chiar a mileniilor. Unele artefacte aduc informații referitoare la activitățile și credințele anumitor indivizi, altele, analizate prin aplicarea unor metode științifice noi, oferă date precum cele legate de apariția artei sau de evoluția speciei umane. În top 3 au fost încadrate următoarele descoperiri:
1. Mormântul unui aristocrat Celt
În urma unor cercetări de rutină efectuate în zona central-nordică a Franței, arheologii au excavat un mormânt din Epoca Bronzului, aceasta fiind cea mai importantă descoperire a ultimului secol, datând din acea perioadă. Sub un tumul care măsura aproximativ 39 de metri în diametru, membrii Institutului Național Francez de Cercetări Arheologice Preventive au găsit mormântul unui "prinț" de origine celtică, acesta datând din secolul V î.e.n.
Din inventarul funerar au făcut parte obiecte precum veselă importată din zona Mării Mediterane, un cazan utilizat pentru păstrarea vinului, lucrat dintr-un bronz fin și decorat cu capete de animale și creaturi mitologice, bijuterii de aur și un car.
Datarea artei rupestre este foarte dificil de efectuat, însă un grup de cercetători a reușit acest lucru în cazul unor astfel de lucrări dintr-o peșteră de pe insula Sulawesi, din Indonezia. O amprentă a mâinii artistului pe peretele peșterii după ce acesta și-a aplicat pigment roșu pe palmă a fost identificată ca fiind veche de cel puțin 39.900 de ani, iar despre pictura care reprezintă un animal asemănător celor din subordinul porcinelor, experții au declarat că datează de acum aproximativ 35.700 de ani. Aceste date au fost calculate pe baza sedimentelor depuse pe partea superioară a pigmentului.
Oamenii de știință au încercat de-a lungul timpului să descopere speciile de tranziție dintre australopiteci, cum ar fi Lucy (Australopithecus afarensis), și primii oameni, cum ar fi Homo habilis. Aceștia au găsit o astfel de specie anul acesta în Rising Star Cave din Africa.
Specia nou descoperită reprezintă un amestec de caracteristici primitive și moderne. Capul hominidului era mic, craniul având forma celui uman, iar creierul nu depășea dimensiunea unei portocale. Mâinile sale au fost adaptate pentru a manipula obiecte, iar picioarele pentru a se deplasa în poziție verticală, însă umerii și degetele i s-au dezvoltat în așa fel încât să se poată cățăra. Astfel, Homo naledi sunt printre cei mai vechi membri ai genului Homo, trăind în urmă cu aproximativ 2,5 milioane de ani.
Luate împreună, descoperirile din acest an prezintă o serie de perspective asupra eforturilor colective, mari și mici, care au avut același scop și anume evoluția speciei umane.
SURSA: archaeology.org
