A fost abandonată la frageda vârstă de trei ani la un orfelinat şi în prezent la 33 de ani este actor şi regizor în Roma.
Anii timpurii ai copilăriei au fost marcaţi de tristeţe şi lacrimi pentru Violeta care a fost abandonată de tată în orfelinat la Focşani. După o perioadă acesta s-a întors să o ia în casa părintească din nou, însă condiţiile grele de acasă au făcut-o pe Violeta să realizeze că îi este mai dificil să trăiască cu familia decât printre străini. Violeta s-a întors la orfelinat şi a rămas acolo până la vârsta de 18 ani când a fost nevoită să ia viaţa în piept de una singură. La vârsta de şapte ani a descoperit pasiunea vieţii ei-cinematografia şi singura ei dorinţă de-alungul timpului a fost să devină actriţă. Pentru acest vis, Violeta îşi aminteşte că tatăl ei o bătea şi îi spunea "să îşi bage minţile în cap".
A început să lupte pentru visul ei când a părăsit orfelinatul dar drumul nu a fost deloc uşor. Violeta se afla la vârsta de 18 ani pe stradă cu puţini bani în buzunar şi fără să o aştepte un loc unde să meargă. Tânăra care a scris o carte despre viaţa ei, numită "Nel nome del cuore"( În numele inimii) povesteşte:"Când te trezești în stradă, singura posibilitate e să te prostituezi…eu nu am vrut să fac așa ceva și am strâns din dinți, am îndurat foamea. Când am ieșit din orfelinat aveam 40.000 de lei. O pâine costa 5000 de lei. Am luat un bilet de autobuz până la casa tatălui, pe care am dat 20.000 lei. Dar mi-am dat seama că nu aveam ce căuta acolo. Am cumpărat un ziar, Monitorul de Vrancea, pentru a găsi o gazdă sau un loc de muncă. Dar nu mă gândeam că trebuie să plătesc înainte dacă doream o cameră de închiriat…mi-am cumpărat niște covrigi… mi-era foame. Seara se apropia și eu nu știam încotro s-o iau."
Deşi a crescut la orfelinat în perioada comunismului şi nu a cunoscut afecţiunea părintească sau grija vreunei rude, Violeta a fost descurcăreaţă şi dârză şi acum, la 33 de ani declară:"Iată că în final viața m-a premiat. Am găsit un loc de muncă, mi-am vândut singura avere pe care o aveam, un lănțișor de aur primit de la o familie din Belgia unde fusesem trimisă într-o vacanță și chiar dacă pentru două luni nu aveam bani de mâncare, am îndurat. După doi ani puteam să mă întrețin onorabil. Crescusem profesional și salariul era destul de bun."
"De la 7 ani mi se pusese în minte să mă fac actriță. I-am spus și tatălui meu, iar el m-a bătut și mi-a zis să-mi iasă din cap așa ceva, pentru că el nu și-ar fi dorit să devin un clovn, ci să devin "doctoriță". O spunea el, care nu m-a educat, nu mi-a dat dragoste și grijă părintească. Eu mi-am păstrat însă visul, iar când am ajuns la Roma, mi l-am putut realiza" afirmă tânăra care a făcut carieră din regie şi actorie.
După ce a ajuns să se stabilească în Roma, Violeta s-a înscris la Accademia del Cinema, la cursuri de actorie şi a absolvit. Printre rolurile primite se numără rolurile principale în în piese de Moliere şi Shakespeare. La Festivalul internațional al Filmului Ecologist care a avut loc la Băile Felix în 2013, tânăra a fost premiată de către președintele asociației "ProFamilia", regizorul Cornel Diaconu.
"Voi ajuta copiii în lume , copiii bătuţi de soartă, aşa cum am fost si eu, voi incerca să aduc zâmbetul pe chipul lor… evident, şi cu mare regret spun asta … un singur om nu poate schimba viaţa a milioane de copii care suferă, dar măcar voi lupta pentru a sensibiliza prin filmele mele cât mai mulţi oameni. Cu siguranţă, cine incearcă să rănească un copil nevinovat se va gandi la ceea ce fac eu de fiecare dată" declară Violeta Bîrla. Obiectivul ei se poate vedea împlinit în toate cele trei pelicule regizate de Violeta pentru că fiecare are ca temă poveşti ale copiilor abandonaţi.
Sursa: ro.blastingnews.com, gazetaromaneasca.com
