Un studiu publicat în revista Science și intitulat „Povara Sărăciei” condus de cercetători de la universități din Anglia, Statele Unite și Canada, printre care Hardvard și Princeton, arată că gradul de sărăcie afectează capacitatea cognitivă a indivizilor în mod negativ, echivalentul unei pierderi de 13 procente IQ sau a unei nopți nedormite, sau cu a fi un alcoolic cronic.
Oamenii aflați în situații financiare nedorite consumă atât de multă energei mentală cu problemele imediate, facturi curente și economisire, încât le rămâne mult mai puțină capacitate de a se ocupa de alte probleme importante și mai complexe, dar care nu sunt prezente în orizontul de timp imediat. Studiul sugerează că însăși faptul de a fi sărac reprezintă o piedică în încercarea de a ieși din sărăcie, prin faptul că aceasta are mai puține resurse cognitive la dispoziție pentru a se ocupa de aspecte precum educația, training-ul pentru o altă slujba, managementul timpului, etc..
Studiul a avut la bază o serie de experimente, într-unul din acesta subiecții au trebuit să rezolve două scenarii diferite de natură financiară, de exemplu cum ar alege să plătească reparația unei mașini – imediat, ar amâna sau s-ar împrumuta. Scenariile difereau în valoare, un caz punând problema la suma de 150$ iar altul, mai sever, la 1500$. În timp ce participanții răspundeau la aceste întrebări ei rezolvau și diferite teste de inteligență. În citirea concluziilor, subiecții au fost diferențiați pe baza venitului personal. Experimentul a arătat că atunci când scenariile erau ușoare, și problemele financiare presupuse nu foarte severe, atât persoanele sărace, cât și cei bogați au avut rezultate asemănătoare la testele cognitive. Însă atunci când au fost nevoiți să răspundă la scenariile dificile, persoanele sărace au obținut rezultate slabe la ambele teste cognitive, în timp ce cei bogați nu au arătat nicio diferență.
Rezultatele acestui prim experiment au fost corelate cu ale unui al doilea experiment întreprins în India, și care avea în vedere fermieri pentru care cultivatul trestiei de zahăr reprezenta 60% din venitul anual. Cazul acestora este interesant pentru că aceștia se află într-o stare de sărăcie în majoritatea anului, cu excepția celor câtorva săptămâni când este recoltată trestia. Astfel, aceștia au trebuit să completeze aceleași teste, înainte și după recoltă, rezultatele fiind superioare în perioada de după recoltă, când aceștia se aflau într-o stare de avuție superioară.
Jiaying Zhao, una din autoarele studiului a afirmat că „paradigmele anterioare asupra sărăciei identificau cauzele acesteia în eșecuri de natură personală sau într-un mediu ce nu era propice succesului financiar al indivizilor; ceea ce argumentăm de fapt este că lipsa resurselor financiare în sine conduce la o diminuare a capacităților cognitive. Astfel, faptul de a nu avea suficient poate constituii o cauză a sărăciei.”
Studiul poate fi consultat aici.
Sursa: Princeton.edu , The Guardian.
