Cercetătorii au făcut o descoperire semnificativă ce va rămâne în istorie. Aceștia au identificat două grupuri de gene care au mare legătură cu inteligența umană.
Genele respective, denumite M1 și M3, au fost clasificate în două rețele alcătuite din sute de gene individuale. Oamenii de știință cred că acestea influențează funcțiile cognitive, mai exact memoria, atenția, raționamentul, viteza de procesare. Se pare că acele gene funcționează ca un sistem ce controlează modul în care funcționează rețelele neuronale.
Cercetările sunt încă în stadiu incipient însă reprezintă un pas important în lumea științei. Dacă teoriile cercetătorilor se dovedesc a fi corecte și dacă, în timp, se vor putea găsi factorii declanșatori, acest lucru ar putea duce și la identificarea modalității prin care inteligența genetică poate fi manipulată prin stimularea capacității cognitive.
"Ştiam că genetica joacă un rol major în inteligenţă, dar până în prezent nu se ştia care gene sunt relevante", a spus neurologul Michael Johnson, cercetător la Imperial College din Londra, Marea Britanie. "Această cercetare evidenţiază unele dintre genele implicate în inteligenţa umană şi modul în care interacţionează unele cu altele", a completat acesta.
Descoperirea a fost posibilă în urma examinării creierelor unor pacienți bolnavi de epilepsie, care suferiseră intervenții neurochirurgicale. Oamenii de știință au realizat mai multe teste și analize asupra neuronilor și au comparat rezultatele cu datele obținute după examinarea creierelor persoanelor sănătoase, dar și a celor care suferă de tulburări la nivel neurologic. Astfel, au putut identifica informațiile genetice care au relevat faptul că grupurile de gene M1 și M3 sunt cele care influențează gradul de inteligență al persoanelor sănătoase însă atunci când suferă mutații, acestea pot provoca mari probleme de ordin neurologic.
"Trăsăturile precum inteligenţa sunt guvernate de grupuri mari de gene care lucrează împreună – ca o echipă de fotbal formată din jucători în poziţii diferite. Am folosit analiza de calculator pentru a identifica neuronii din creierul uman care lucrează împreună pentru a influenţa capacitatea noastră cognitivă de a produce noi amintiri sau de a lua decizii raţionale, atunci când se confruntă cu o mulţime de informaţii complexe. Am constatat că unele dintre aceste gene se suprapun cu cele care provoacă în copilărie epilepsie sau dizabilitate intelectuală", a adăugat cercetătorul.
Michael Johnson își dorește ca această descoperire importantă să fie de folos pe viitor pentru îmbunătățirea tratamentelor contra bolilor cu specific neurologic. "În cele din urmă, sperăm că acest tip de analiză va oferi perspective noi în tratamente mai bune pentru boli precum epilepsia şi pentru a ameliora sau trata deficienţe cognitive asociate cu aceste boli devastatoare", a concluzionat acesta.
Surse: publika.md; mediafax.ro
