Home Economic Cauzele scepticismului investitorilor cu privire la măsurile anunțate ieri de Banca Centrală Europeană

Cauzele scepticismului investitorilor cu privire la măsurile anunțate ieri de Banca Centrală Europeană

by Mircea Marinescu
7 minute timp de citit

Economia Europei nu arată prea bine. Joi, pe lângă setul de noi politici monetare, Banca Centrală Europeană a coborât predicțiile pentru inflație și creștere economică în zona euro, anticipând o creștere economică de doar 1,4% pentru 2016, iar inflația a fost estimată la 0,1%, mult sub ținta de 2%.

Pentru a combate această creștere anemică, BCE a anunțat o serie de măsuri agresive pentru a impulsiona economia. Rata dobânzii este deja în teritoriu negativ, ceea ce înseamnă că BCE cere bani băncilor să le țină depozitele, dar cu toate acestea BCE a împins această limită de la 0,3 la 0,4% în termeni negativi. Totodată a mărit volumul de bonduri guvernamentale pe care le cumpără, și în plus a anunțat că a început să achiziționeze și bonduri de la companiile private – o mișcare prin care efectiv  împrumută bani sectorului privat, un lucru pe care băncile centrale nu-l prea fac.

Din păcate investitorii și piețele financiare nu s-au lăsat convinse de măsurile mai puțin ortodoxe ale președintelui BCE, Mario Draghi, astăzi majoritatea burselor europene au înregistrat scăderi. Se pare că aceștia nu sunt convinși că autoritățile financiare de la Bruxelles sunt angajate în mod hotărât pentru a redresa economia zonei euro, lucru datorat poate și lipsei unei strategii pe termen lung în acest scop.

Mulți analiști consideră că problema principală cu care se confruntă Europa este pericolul unei stagnări după modelul Japoniei, din anii 1990. După un vârf atins în 1989, bursele din Tokio au înregistrat o scădere continuă în următorii zece ani, iar creșterea economică a țării aproape a înghețat. Drept răspuns, banca centrală a Japoniei a scăzut rata dobânzii la valoarea de zero, o măsură ce în situații normale ar fi trebuit să energizeze economia. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, iar creșterea economică a rămas anemică, Japonia a fost nevoită să mențină această rată la nivelul 0.

Din acest moment autoritățile financiare japoneze s-au văzut confruntate cu un paradox. Cu o situație economică din ce în ce mai descurajantă, mediul de afaceri a înțeles că odată ce ratele de dobândă erau aproape de zero, era foarte puțin probabil ca banca centrală să mai facă ceva pentru a ajuta economia. Acest lucru a condus la un sentiment normal de dezinteres pentru investiții și consum, ce la rândul lui a condus la scăderea continuă a inflației. Dar o rată a inflației în scădere a însemnat că ratele ajustate la inflație – care sunt cele ce contează pentru politica monetară oricum, erau în creștere, lucru ce contribuia la sugrumarea economiei.

Un sfert de secol mai târziu după prăbușirea burselor japoneze, autoritățile financiare din Tokio se confruntă cu aceeași problemă. Cu cât mai mult economia rămâne blocată în paradoxul cauzat de rata dobânzii la valoarea de zero, cu atât mai pesimist devine mediul de afaceri cu privire la șansele economiei de a-și reveni și deci de a investi în economie.

Zona euro se află în pericol de a cădea în aceeași capcană. Rata inflației adjustate – după excluderea variabilelor volatile precum alimente și costuri cu energia, s-a situat sub nivelul de 2% încă din anul 2008, și se află în scădere continuă în ultimii doi ani. Dacă luăm în considerare și costurile cu energia, inflația s-a aflat constant la valoarea de zero în ultimul an. Iar o rată a inflației în scădere înseamnă că politica monetară a BCE de a menține rata dobânzii la 0 devine din ce în ce mai puțin eficientă. De aici și politica secundară anunțată, de a penaliza practic cu 0,4% băncile pentru depozitile la BCE, în ideea de a forța băncile să ofere credite în economie.

Probleme principală a politicii monetare a BCE este însă modul nefericit ăn care determină așteptările investitorilor. Scopul banilor ieftini este să facă condițiile atractive pentru mediul de afaceri să acceseze credite, să cheltuiască și să investească. Însă dacă agenții economici anticipează un viitor cu o stagnare după modelul Japoniei, atunci vor refuza să investească indiferent cât de scăzute vor fi ratele de dobândă. Ceea ce înseamnă că, din perspectiva investitorilor, așteptările cu privire la acțiunile viitoare ale BCE contează la fel de mult ca și ceea ce face BCE acum.

Acesta este și motivul pentru care anunțul de ieri al lui Mario Draghi a inclus promisiunea de a menține ratele de dobândă la nivelul actual, chiar și după ce programul de achiziții de bonduri expiră. BCE dorește să convingă mediul de afaceri că va continua să susțină economia Europei pentru o perioadă lungă, generând creșterea ofertei generale în piață ceea ce ar permite ca investițiile actuale să devină profitabile.

Problema cu această promisiune este faptul că nu este foarte credibilă. Experiența din ultima decadă – nu doar în Europa dar și în Statele Unite – sugerează că bancile centrale sunt nerăbdătoare să ridice ratele dobânzilor imediat ce catastrofa economică a fost evitată. În Statele Unite, Banca Federală a ridicat rata dobânzii în decembrie în ciuda faptului că rata inflației era încă sub cifra țintă de 2% iar creșterea economică a rămas anemică.

BCE dorește să convingă piețele financiare că de data aceasta lucrurile stau diferit – și că nu va începe să ridice ratele imediat ce economia începe să-și revină. Dar există un motiv întemeiat pentru ca investitorii să rămână sceptici. Și acest scepticism în sine face eforturile băncilor centrale de a stimula economiile mai puțin eficiente.

Acest lucru a fost evidențiat de piețele financiare ieri, în ziua anunțului BCE. Atunci când măsurile au fost anunțate inițial, moneda euro a înregistrat p scădere de 1%, ceea ce era un lucru pozitiv pentru că ar fi făcut exporturile uniunii competitive la nivel global. Însă, în timpul conferinței de presă când dl. Draghi s-a arătat ambivalent în ceea ce privește disponibilitatea BCE de a scădea ratele și mai mult, valoarea monedei euro a început să crească, negând efectele anunțului inițial al BCE.

Este deci evident că piețele nu cred că autoritățile de la BCE sunt decise să mențină o rată a inflației de 2%. Deci mediul de afaceri se așteaptă la o creștere economică apatică, ceea ce înseamnă că investițiile actuale au puține șanse să devină profitabile în viitor.

BCE are nevoie deci de o nouă strategie care să asigure investitorii că va menține o rată a inflației în jurul valorii de 2%, problema este că deocamdată nu a gasit-o.

Sursa: Vox.com

Abonează-te pe:euro-stiri.net news

Alte știri

Euro-Stiri.net foloseste cookie-uri proprii si ale tertilor. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Accept Read More