Economic

Statele Unite: o perspectivă istorică asupra cauzelor încetinirii economiei

Cei de la Freakonomics au stat de vorbă cu economistul Robert Gordon, autorul cărții The Rise and Fall of American Growth, carte în care economistul american încearcă o viziune de ansamblu a evoluției economice a lumii moderne, prin prisma importanței invențiilor și a inovațiilor. Acesta argumentează că oricât de uimiți și încântați am fi de beneficiile revoluției digitale, pe care o resimțim astăzi, ea nu se compară nici pe departe cu schimbările și efectele majore ale Celei de a doua Revoluții Industriale (ce ne-a oferit electricitatea, antibioticele, motorul cu combustie internă) ce a reprezentat o adevărată epocă de aur, un eveniment unit în istoria omenirii.

Profesorul Gordon pornește de la o perspectivă istorică, examinând traiectoria creșterii economice din ultimele milenii.

Nu am avut, în mod efectiv, niciun progres în viața umană între Imperiul Roman și sfârșitul Evului Mediu. Studiile din Anglia, unde avem cele mai multe date statistice, arată că pe o perioadă de circa 400 de ani, între 1300 și 1700, creșterea economică era doar de 0,2% pe an. Și ca să privim acest fapt în termeni concreți, ceva ce crește atât de încet, cu 0,2% pe an, are nevoie de 350 de ani pentru a-și dubla mărimea.”

Prima Revoluție Industrială începe în secolul dintre 1770 și 1870, și include invenții precum motorul cu aburi, locomotivele, fabricile de bumbac și telegraful, toate acestea vor pregăti scena pentru invențiile cruciale ale secolului următor. Unul din exemplele pe care profesorul american le oferă pentru importanța acestor inovații este telegraful. După cum afirmă acesta, până la această invenție informația – sub forma unei știri, comunicat, putea călători cu viteza maximă a unui cal, a unui vapor. Un exemplu celebru, în acest sens, este faptul că Bătălia de la New Orleans, câștigată de Jackson în 1815, a avut loc la trei săptămâni după ce Statele Unite și Marea Britanie semnaseră deja armistițiul prin care se încheia Războiul de la 1812.

Argumentul pe care Robert Gordon îl dezvoltă în cartea sa este că mult mai semnificativă pentru viața noastră a fost Cea de a Doua Revoluție Industrială, unde au apărut electricitatea, motorul cu combustie, chimicalele, plasticul, apa curentă, înfrângerea bolilor infecțioase, faptul că femeile nu au mai trebuit să-și facă hainele acasă, etc.. Majoritatea acestor invenții au apărut între 1870 și începutul anilor 1900, însă impactul lor major economic s-a resimțit abia între anii 1920 și 1970.

După 1870, durata de timp necesară pentru ca standardul de viață să se dubleze a ajuns undeva la 30 de ani, și nu 350.”

Cea de-a Treia Revoluție Industrială, în opinia economistului american, începe în anii 1960 odată cu primul calculator până în zilele noastre și este caracterizată de digitalizarea informației prin sistemele pe care le cunoaștem și le folosim fiecare dintre noi. În opinia acestuia însă această ultimă revoluție nu se poate compara prin impactul enorm pe care l-a avut asupra nivelului de trai cu cea anterioară.

Totalul pe care îl cheltuim pe comunicații electronice și calculatoare, în industria de entertainment, pe aceste servicii, se ridică la aproape 7% din întreaga economie. Asta înseamnă că avem aproape 93% din întreaga economie ce nu a fost încă afectată de această revoluție industrială.” Nu doar acest lucru arată cât de semnificativă a fost A doua Revoluție, un alt aspect important este reliefat de anii de creștere a productivității. „Dacă în anii revoluției dot-com am avut un oarecare progres al productivității, și anume decada între 1995 și 2005, în A Doua Revoluție Industrială am avut jumătate de secol de creștere neîntreruptă a acestei productivități, și la un ritm de trei ori mai mare decât cel înregistrat în ultimii 45 de ani.”

Unul din aspectele care face ca această revoluție tehnologică să nu aibă un impact mult mai semnificativ este și faptul că o foarte mică proporție a populației s-a bucurat de aceste inovații.

În ultimii 35 de ani o extraordinar de mare parte a acestui progres economic a fost direcționată către vârful piramidei, către cei mai înstăriți 1%. Reprezintă un aspect deosebit de important ce afectează această încetinire. Nu e doar lipsa inovației. Vedem o grămadă de noi invenții. Dar faptul negativ este că nu toată lumea are parte de beneficiile acestor inovații.”

Întregul interviu poate fi citit aici.

Sursa: Freakonomics.com

Cele mai citite stiri

To Top
Loading..