Sărbătorile Pascale readuc în discuție sacrificiile pe care Iisus Hristos le-a făcut pentru ca oamenii să se poată bucura de mântuire și de împărăția lui Dumnezeu. Iisus a suportat chinuri inimaginabile, pentru ca noi, oamenii, să ne bucurăm de creațiile tatălui Său, dar, în timp, lucrurile au luat o altă întorsătură, iar oamenii îi întorc spatele lui Dumnezeu.
Cărțile bisericești spun cum Dumnezeu a creat Raiul, un loc minunat, în care nu există durere sau sentimente negative, iar Adam și Eva au fost primii care au locuit acolo. În ciuda singurei rugăminți pe care Dumnezeu a avut-o de la ei, aceștia au făcut ceea ce au vru,t mâncând din pomul interzis, lucru ce i-a făcut să fie alungați din Rai.
Adam și Eva au comis păcatul strămoșesc
Acest lucru simbolizează momentul în care au ales moartea în locul vieții, devenind persoane muritoare ca noi toți. Fiind conștient de ispitele care începeau să apară, Dumnezeu le-a spus oamenilor că pot depăși toate dificultățile pe care le întâmpină dacă se vor ruga să primească tărie și curaj din partea sa.
După ce Iisus s-a născut, Dumnezeu a decis ca acesta să fie răstignit și îngropat, pentru a permite oamenilor să se mântuiască. Deși acesta a propovăduit cuvântul Domnului, multe persoane nu l-au luat în serios și l-au ucis.
După trei zile, așa cum a spus, acesta a înviat și le-a demonstrat tuturor că el este singurul fiu al lui Dumnezeu, urmând o serie de minuni. Dumnezeu i-a spus lui Iisus că va trebui să fie răstignit pentru a învinge moartea și pentru a-i întoarce pe oameni la credință, pentru a se putea bucura de creația sa, Raiul.
Dumnezeu îi îndeamnă pe oameni să fie credincioșii, să îi urmeze cuvintele, pentru ca, la judecata de apoi, să se bucure de ceea ce El a creat în ceruri, chiar dacă tot ceea ce va rămâne din ei va fi sufletul.
Oamenii nu trebuie să își ascundă iubirea față de Dumnezeu
Oamenii sunt îndemnați să recunoască faptul că îl iubesc pe Dumnezeu și că sunt persoane credincioase și să înceapă să facă lucrurile pe care Dumnezeu le cere de la ei, pentru a putea să se bucure de împărăția veșnică.
„Pare, dragii mei, că Dumnezeu caută, cu tot dinadinsul, să ne facă nemuritori, iar noi alergăm bezmetici după moarte. Pare că darul nemuririi este un rău pe care oamenii și-au propus, încă de la început, să-l respingă.
Este, însă, fericirea veșnică pe care ne-o dăruiește Hristos atât de rea, încât să căutăm tot felul de tertipuri pentru a o evita?
Hristos urmărește să ne dăruiască veșnica fericire cu orice preț, iar noi stăruim în moarte! În felul acesta, însă, nu facem decât să continuăm și noi să-L condamnăm – iară și iară – pe Dumnezeu la moarte!
De aceea, cred că este momentul, la această sărbătoare a nemuririi Domnului și a noastră, să punem capăt odată pentru totdeauna morții, de vreme ce Hristos a înviat! Să ne asumăm creștinește soarta de nemuritori, chiar dacă moartea ar putea părea unora, sau în anumite momente, o realitate mai comodă, mai simplă și mai lipsită de răspundere în fața nemitarnicului Judecător.”, a mărturisit Sebastian, Episcopul Slatinei și Romaniților.
