Ştiinţă

Programele guvernamentale de supraveghere în masă au efectul de a elimina opiniile minoritare din dezbaterea publică

Conform unui nou studiu, unul din efectele existenței programele guvernamentale de supraveghere în masă este dispariția opiniilor critice minoritare. Această concluzie aduce un val de scepticims asupra optimismului des proclamat asupra „efectului de democratizare” al internetului și în special al rețelelor sociale, prin capacitatea acestora de a da glas vocilor aflate în minoritate.

Studiul, publicat în jurnalul academic Journalism and Mass Communication Quarterly, a încercat să observe efectele aluziilor subtile legate de supravegherea în masă asupra subiecților. Majoritatea subiecților au reacționat prin a se auto-cenzura atunci când au considerat că opiniile lor se află în minoritate. Această cercetare ilustrează efectul de înghețare a dezbaterii publice și în special a ideilor contrare majorității în situația conștientizării existenței programelor guvernamentale de supraveghere, precum cele aduse la cunoștința publicului de Edward Snowden în 2013.

Efectul de „spirală a tăcerii” este un fenomen cunoscut, unde indivizii aleg să-și suprime ideiile și opiniile nepopulare pentru a fi acceptați într-un grup și pentru a evita izolarea socială. Fenomenul a fost studiat în contextul site-urilor de socializare precum Facebook, unde se pare că indivizii își formează opiniile în concordanță cu activitatea online a prietenilor lor. Noul studiu ilustrează însă o nouă dimensiune a acestei probleme, examinând modul în care supravegherea statului afectează cenzura proprie.

În cadrul studiului, participanților li s-a făcut un profil psihologic individual și au fost chestionați cu privire la opiniile lor politice. Apoi, unui grup aleatoriu li s-a atras atenția subtil cu privire la programele guernamentale de supraveghere în masă. Apoi, li s-a prezentat o știre ficțională cu privire la un atac al armatei Statelor Unite asupra ISIS în Iraq. Într-o discuție ulterioară subiecții au fost întrebați despre atitudinea lor cu privire la această știre ipotetică, care cred că este opinia majorității cetățenilor și dacă și-ar face public opiniile lor cu privire la acest eveniment. Majoritatea indivizilor din grupul căruia i s-a atras atenția asupra existenței supravegherii guvernamentale au fost mult mai puțin probabil să-și afirme în public opiniile nonconformiste, fapt valabil și pentru cei considerați mai puțin probabil să se auto-cenzureze în urma analizei inițiale.

„Atât de multe persoane cu care am stat de vorbă afimă că nu sunt interesate de existența acestor programe de supraveghere în masă pentru că nu încalcă nicio lege și nu au nimic de ascuns. Acest tip de raționament mi se pare foarte îngrijorător”, a declarat Elizabeth Stoycheff, unul din autorii studiului, cercetător la Wayne State University.

Ea a mai afirmat că participanții ce au împărtășit acest tip de raționament – „nu am nimic de ascuns”, cei ce au susținut aceste programe de supraveghere ca necesare pentru siguranța națională, au fost cei mai probabili să se auto-cenzureze atunci când opiniile lor se aflau în minoritate.

„Mă îngrijorează faptul că programele de supraveghere în masă par a determina o cultură de auto-cenzură ce marginalizează și mai mult grupurile minoritare. Și este dificil să protejăm și să extindem drepturile acestor populații vulnerabile atunci când vocile lor nu sunt parte a discuției. Democrația prosperă atunci când există o diversitate de opinii, iar auto-cenzura o limtează”, a afirmat în concluzie autoarea studiului.

Sursa: Washington Post

Cele mai citite stiri

To Top
Loading..