Ştiinţă

Barajul celor Trei Defileuri din China: O catastrofă ecologică?

Pentru mai bine de trei decenii guvernul chinez a respins avertizările din partea oamenilor de știință și ecologiștilor că barajul Celor Trei Defileuri – cel mai mare din lume, are potențialul de a deveni o catastrofă ecologică pentru China. Lucru ce s-a schimbat recent, când oficialii de la Beijing par a recunoaște pentru prima dată că imensul baraj, construit într-un peisaj mirific pe râul Yangtze, reprezintă cauza principală a numeroaselor alunecări de teren, modificarea radicală a numeroase ecosisteme, pe lângă multe alte probleme ecologice reprezentând și o amenințare zilnică pentru viețile a milioane de oameni ce trăiesc în umbra lui.

Oficialii de la Beijing au susținut îndelung acest proiect de 24 miliarde $ ca pe o sursă importantă de energie regenerabilă într-un moment în care China a ajuns cel mai mare consumator de energie din lume, cu 80% din această energie provenind încă din arderea cărbunelui, și și ca pe o soluție pentru frecventele inundații de pe Yangtze. Recent însă oficialii ce se ocupă de acest proiect au recunoscut că barajul ascunde pericole ce pot declanșa dezastre. „Nu putem să lăsăm garda jos”, a declarat Xang Xiaofeng, ce este însărcinat cu supravegherea proiectului pentru Consiliul de Stat al Chinei. „Pur și simplu nu putem să sacrificăm mediul pentru un beneficiu economic temporar”.

Aceste comentarii par a da confirma avertismentele exprimate de geologi, biologi și ecologiști de-a lungul anilor: a construi un asemenea baraj într-o zonă populată, în care se găsesc nenumărate specii de animale și plante protejate și mai ales într-o zonă activă din punct de vedere seismic reprezintă o rețetă pentru dezastru. Lucru ce pare a fi confirmat de evenimentele din cei zece ani de când a fost dat în folosință, după cum afirmă George Davis, profesor la Universitatea George Washington, după construirea barajului „am avut mult mai puține ploi, mult mai multă secetă iar probabilitatea unor noi maladii a crescut”.

gorges_1689452c

În ceea ce privește pericolul reprezentat de posibilitatea alunecărilor de teren acesta nu mai este deloc un pericol doar teoretic. Mai multe studii geologice au avertizat că solul din jurul lacului de acumulare este predispus la astfel de alunecări de teren, datorită infiltrărilor de apă, iar acest fenomen a devenit comun – zeci de astfel de alunecări de teren au fost observate, iar în 2010 o astfel de alunecare la intrarea într-un tunel a ucis 30 de persoane aflate într-un autobuz. O altă teamă majore o reprezintă riscul unui seism major. Asta pentru că barajul împreună cu imensul lac de acumulare (de peste 1000 km2) se află la intersecția a două plăci tectonice distincte iar această construcție o nouă forță de tensiune în joc. „Atunci când modifici starea mecanică a fâșiei tectonice, activitatea seismică se intensifică și pot fi declanșate cutremure”, a declarat Fan Xiao, cercetător geolog. Acesta este un fenomen recunoscut în acest domeniu, existând un caz asemănător în istorie, cel al barajului din California, Oroville în anii 1960, când după umplerea lacului de acumulare zona a cunoscut o creștere a activității seismice. Același lucru pare a se fi întâmplat și în cazul barajului Celor Trei Defileuri, cu peste 800 de seisme de mică intensitate în primul an de funcționare – iar riscul unui seism major este luat în considerare, cel puțin de oamenii de știință. Un alt aspect ce este amenințat de acest proiect o reprezintă flora și fauna din zonă – pe de o parte prin faptul că o arie largă a fost inundată iar pe de altă parte prin reducerea volumului de apă în aval.

Iar lista de probleme nu se oprește aici. Atunci când acest proiect a fost inițiat unul din atributele sale pozitive subliniate de către autorități a fost abilitatea lui de a preveni inundațiile în aval. Acum însă barajul pare a produce exact opusul acestei probleme, dând naștere la secetă în centru și Estul Chinei. În plus și locuitorii celui mai mare oraș al Chinei, Shanghai, s-au lovit de lipsa apei potabile. Iar lucrurile nu se opresc aici, nivelul scăzut al fluviului a afectat fauna și stocul de pește și a dat naștere la dezvoltarea anumitor microorganisme periculoase, în momentul în care întreg ecosistemul a fost dat peste cap. Cercetătorii avertizează că multe dintre aceste efecte vor deveni vizibile abia peste mulți ani. „Odată ce schimbi în mod radical clima și cursul râurilor, cum este cazul în această regiune, schimbi variabilele de mediu. Aproape toate maladiile infecțioase sunt în creștere”, a declarat profesorul George Davis.

Întreg articolul poate fi citit aici.

Sursa: American Scientist.

Cele mai citite stiri

To Top
Loading..